Seedorf, piata si ipocrizia

Olandezul lui AC Milan a iesit ieri la atac. Contra cui? Greu de spus. Nu a acuzat pe cineva anume, ci a enuntat o chestie generala. “In acest moment, jucatorii de fotbal conteaza mai putin ca persoane, important este numai pretul pe care il obtine in urma unui transfer. Practic, sistemul fotbalistic actual seamana mai mult cu o piata de carne”, a fost declaratia lui Seedorf. Adevarata, in mare parte. Fotbalul-afacere consuma jucatori pe banda rulanta. Nu mai exista pasiuni, ci doar bani. Fotbalistii sunt obiecte, sunt resurse stoarse pentru a se obtine sume uriase. Fotbalul a depasit de mult limitele unui simplu sport, fiind acum o uriasa industrie. Nu se mai judeca dupa jongleriile de pe Copacabana, ci dupa graficele de pe Wall Street. Corect. Are dreptate Seedorf. Analiza sa, rezumata in frazele de mai sus, este impecabila. Dar… Mijlocasul a uitat sa mentioneze si avantajele pe care le au sarmanii fotbalisti exploatati. Banii din contracte, primele, incredibilele sume din publicitate, din meciuri cu echipele nationale si cate si mai cate. Bucatile de carne de care aminteste Seedorf nu trebuie sa se descurce precum muncitorii de la Mioveni sau vanzatorii de hot-dog din New York. Evident ca fotbalistii platesc un pret, dar de aici pana la a te plange este drum lung. Si ipocrizie. Nu stiu ca Seedorf sa fi spus ca renunta la o parte de contract pentru a fi cumparat de o alta echipa la un pret mai mic. Sau sa cedeze primele de la meciuri pentru a pleca mai repede de la Milan. Poate ca Seedorf ar face mai bine sa puna in balanta privilegiile si indatoririle fotbalistilor. Sunt sigur ca s-ar inclina inspre privilegii. Si inca o chestie. Cu ce l-ar incalzi daca impresarul sau conducatorii de club l-ar scoate la o cina pentru a-I afla trairile interioare? Nu este de ajuns ca este idolul atator copii? Noroc ca in tribune fotbalul-afacere este la fel de iubit ca sarea in ochi.