Gut Ritchie e Rocknrolla

Am vazut ieri Rocknrolla, dupa o luuuunga asteptare. Asteptare cauzata de faptul ca eu, nu stiu din ce cauza, dadeam Rockafella la cautare. Si a dracu' daca imi aparea ceva. Azi am dat de varianta corecta. Si, vai, ce bucurie! Un film senzational, ca mai toate filmele lui Guy Ritchie. Un labirint de incurcaturi, de relatii, de intrigi. Scenele cu lectia de dat palme a lui Archy sau monologul lui Johnny Quid pe piesa lenta de pian sunt fabuloase. Ar fi si aiurea sa incep sa-l povestesc. Cine a vazut Snatch stie la ce sa se astepte. Sau Revolver. Sau Lock, stock and 2 smoking barrels. Acum o inteleg pe Madonna ce a vazut la omul asta cand l-a luat. Dar si cand l-a parasit. :))))

Negru, prea mult negru

Zi neagra. Nu a fost nici 13, nici vineri. A fost marti 10. Apropo, La multi ani Mihai, Cristi, Iglika! Dar ce zi. Pe la 1 cade primul traznet. S-a prapadit Gheorghe Dinica. Da, era previzibil, dar fiorul de pe spate tot s-a simtit. Iar montajul de la Pro m-a emotionat crunt. Poate s-a dus intr-o lume mai buna, dar putea sa mai stea aici. Nu l-a trimis nimeni spre Ceruri. Dimpotriva. Ore la rand am incercat sa fac legatura dintre marele Dinica si fotbal. Defect profesional. Mi-am stors creierii. Nu a iesit nimic. Pana acum cateva ore. N-am cerut ajutor. Mi l-a dat insa, intr-un mod crud, Enke. Portarul pe care "Pepene" Nastase l-a invins intr-un Benfica - Dinamo 0-1 s-a sinucis. S-a aruncat in fata trenului, zice-se. Motivele? Doar el le stia. Din pacate, legatura de azi dintre scena si fotbal e moartea. S-a jucat cea mai trista piesa. Nu s-a aplaudat la finalul ei, ci au curs lacrimi. Sper ca maine sa nu mai fiu nevoit sa fac alte legaturi. Nu mai vreau. Odihneste-te in pace, Maestre Dinica! Odihneste-te in pace, Enke!